Propunerile de reevaluare a sistemului de educaţie încununează 30 de ani de experimente eşuate în ceea ce priveşte cea mai importantă investiţie în viitor a societăţii româneşti. Relansată încă din primii ani de existență a noii democrații românești, activitatea educațională a tinerei generații a constituit și constituie un obiectiv fundamental al tuturor instituțiilor de profil, al celorlalți parteneri implicați și mai ales interesați, dar mai cu seamă al sistemelor, organismelor și instituțiilor, toate acestea evidenţiind că educația este și trebuie să fie prioritatea „zero” a societăţii româneşti.
Primul pas îl reprezintă încurajarea primarilor în demersul de a obţine finanţare, pe fonduri europene sau prin Compania Naţională de Investiţii, pentru grădiniţe cu program prelungit. Dat fiind că multe persoane din judeţ ajung târziu acasă, asemenea soluţii educaţionale pentru copiii mici reprezintă un ajutor important pentru familiile tinere.
În completarea eforturilor ce se depun la nivel naţional, administraţia judeţului trebuie să se concentreze constant, în acest domeniu, pe alocarea unor importante resurse umane şi financiare pentru pregătirea celor aproximativ 33 800 de copii care, în anul şcolar 2020 – 2021, au călcat pragurile şcolilor din judeţul Giurgiu.
Un model de bună practică, ce a dat rezultate în anii 2010 - 2011, a fost “Şcoala de duminică”, un proiect iniţiat de Liceul Tudor Vianu care permitea copiilor ambiţioşi, dar fără posibilităţi deosebite, să parcurgă un program de pregătire suplimentară asigurat de cadre didactice din liceu, costurile aferente finanţării acestei activităţi fiind suportate de Consiliul Județean Giurgiu. Plecând de la realitatea că elevi conştiincioşi dar şi cadre didactice competente există în fiecare şcoală şi liceu, este obligatorie abordarea multiplicată a unui asemenea proiect care să vizeze, în primă fază, elevii din anii terminali, dat fiind că Giurgiu a înregistrat rezultate nedorite, în ultimii ani, în ce priveşte promovabilitatea.