2.Infrastructură de apă și apă uzată

România riscă amenzi foarte mari dacă nu construieşte, în perioada următoare, sisteme de alimentare cu apă în toate comunele şi sisteme de colectare apă uzată în toate aglomerările cu peste 2 000 locuitori echivalenţi. Dacă în exerciţiul financiar european au fost alocate peste 70 milioane euro pentru înfiinţarea sau modernizarea sistemelor existente în mediul urban, până în 2017, respectiv 2018, sectorul de apă şi apă uzată trebuia să devină funcţional, suma alocată judeţului Giurgiu pentru aceste categorii de investiţii fiind, iniţial, de 105 milioane euro. În completare, Ministerul Dezvoltării Regionale a alocat în ultimii ani sume importante pentru proiecte de apă şi apă uzată, principalul dezavantaj generat fiind că sumele alocate prin PNDR pentru aceleaşi categorii de lucrări nu au fost consumate integral la primul apel de proiecte.

Drept urmare, în perioada 2014-2020 se propunea finanţarea, cu prioritate, a investitiilor necesare pentru conformarea cu prevederile Directivelor Uniunii Europene relevante şi într-o măsură mai mică şi doar acolo unde sunt prezentate justificări temeinice, vor fi incluse în proiecte şi alte investiţii pentru funcţionarea în condiţii optime a sistemelor de apă şi canalizare. Alături de comunele care vor beneficia de proiecte câştigate pe PNDR sau finanţate de MDRA, POS Mediu acordă finanţare, în următorii ani, pentru comunele: Vânătorii Mici, Crevedia Mare, Bucşani, Clejani, Izvoarele, Găujani, Slobozia, Oinacu, Cosoba, Săbăreni, Ogrezeni, Grădinari, Adunaţii Copăceni, Colibaşi, Gostinari, Valea Dragului, Vărăşti, Hotarele, Isvoarele, Călugăreni, Singureni, alături de oraşele Giurgiu, Bolintin Vale şi Mihăileşti. Păstrează şanse de finanţare investiţiile aferente comunelor care au aderat la asociaţia din Voluntari (Floreşti-Stoeneşti, Ulmi), Buturugeni, Herăşti, Băneasa, Stăneşti.

3.Gaze naturale

În ciuda unor eforturi considerabile din partea autorităţilor locale, investiţiile realizate, în ultimii ani, în sistemele de alimentare cu gaze naturale sunt nesemnificative. O excepţie încurajatoare, recent înregistrată, este reprezentată de iminenta punere în funcţiune a investiţiei în comuna Adunaţii Copăceni, completând lista ce mai cuprinde doar finalizarea investiţiei similare pentru comuna Roata de Jos. Deşi alte comune au elaborat studii de fezabilitate iar Consiliul Județean Giurgiu a încercat demararea procedurilor pentru construirea unei conducte care să alimenteze zona de est a judeţului, rezultatele se lasă aşteptate.

Principalul obstacol, depăşit deja, este reprezentat de finaţarea de un miliard de euro, dintre care 285 milioane disponibile în acest an pentru sesiunea care va începe pe 17 august.

În această situaţie, stabilirea unor obiective pentru Consiliul Județean devine sustenabilă, iar investiţii private anunţate, în varianta punerii în funcţiune a reţelelor de gaze naturale reprezintă şansa judeţului Giurgiu pentru o dezvoltare armonioasă la toate capitolele. Aşadar, proiecte noi, ce pot fi demarate şi finalizate în următorii 4 ani sunt: Bucşani, Vânătorii Mici şi Crevedia Mare (comună pe teritoriul căreia se află conducta magistrală Ţicleni – Bucureşti), Clejani, Letca Nouă, Schitu, Frăteşti, Iepureşti, Bulbucata, Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni, Găiseni, Izvoarele, Răsuceni, Putineiu, Gogoşari, Stăneşti, Slobozia, Malu, Vedea, Oinacu, Gostinu, Daia, Călugăreni, Mihai Bravu, Comana, Prundu, Greaca, Colibaşi, Gostinari, Vărăşti, Valea Dragului, Hotarele, Isvoarele, Herăşti. Gazele naturale trebuie să ajungă în toate aceste comune întrucât vorbim de furnizarea unui serviciu indispensabil pentru un grad de confort similar celui din urban.

4.Cadastru general al județului

Recent, o instanţă de fond din România a dat câştig de cauză unui reclamant care consideră că i-a fost încălcat dreptul de proprietate. Urmarea, două firme străine care au construit, în mod legal, în incinta unuia dintre parcurile industriale din Bolintin Deal, ar trebui să-şi demoleze depozitele pentru care au solicitat şi primit toate avizele necesare. Dacă adăugăm miile de procese având ca subiect disputarea unor suprafeţe de teren, dar şi imposibilitatea obţinerii unei autorizaţie de construire pentru oameni fără posibilităţi care doresc să-şi ridice, în condiţii legale, o casă pe orice teren deţinut fără carte funciară, atunci avem un tablou complet pentru care realizarea cadastrului general al judeţului Giurgiu reprezintă o prioritate maximă. Nu putem gândi atragerea unor investitori care să creeze locuri de muncă, atâta vreme cât se întâmplă situaţii de natura celei prezentate, nu putem diminua numărul enorm de procese, tergiversate în lipsa planurilor parcelare şi nu pot fi ajutaţi locuitori de bună credinţă pe care lipsa unor acte, imposibil de întocmit în nume propriu, îi privează de posibilitatea construirii şi amenajării unei locuinţe decente.

Din păcate, costurile unui asemenea proiect nu sunt deloc nesemnificative, iar posibilitatea accesării de fonduri europene este exclusă. România are alocată, pentru perioada 2013 – 2020, suma de 250 milioane euro pentru lucrări de cadastru general, numai că singura autoritate eligibilă să depună proiecte este Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

În 2010 - 2012, firma americană Stewart, interesată să realizeze asemenea lucrări în România, a pornit negocieri cu conducerea a 5 judeţe şi singurul cu care erau dispuşi să încheie un contract pentru realizarea cadastrului general a fost judeţul Giurgiu. Proiectul urma să fie implementat în colaborare cu OCPI Giurgiu, ar fi fost finalizat în 3 ani iar costurile cifrate la aproximativ 23 milioane USD, ar fi fost plătite de Consiliul Județean Giurgiu în tranşe egale pe parcursul a 10 ani de la data semnării contractului. Din păcate, în toamna anului 2012, Consiliul Județean a considerat părtinitor şi neinteresant acest proiect, abandonat la scurt timp de la începutul mandatului 2016-2020.

Au rămas în urmă un studiu de fezabilitate care poate fi reactualizat şi o asociaţie de dezvoltare intercomunitară care reunea toate U.A.T-urile din judeţul Giurgiu interesate de acest proiect. La acest moment, singura comună care a demarat realizarea cadastrului general al teritoriului administrativ deţinut este comuna Bolintin Deal. Existenţa a nu mai puţin de trei parcuri industriale şi interesul pentru investiţii, în zonă, care să genereze locuri de muncă, a fost argumentul pentru care primarul comunei a decis să propună Consiliului Local introducerea uui asemena proiect în lista de investiţii a comunei. Consider că reluarea demersurilor cu orice firmă interesată de finanţarea şi realizarea cadastrului general în următorii 4 ani reprezintă un punct de plecare foarte important în organizarea modernă şi eficientă a teritoriului judeţului Giurgiu.

  1. Realizare cadastru general al judeţului Giurgiu
    Motivație:
    -     clarificarea situaţiei juridice a tuturor terenurilor cu proprietate publică sau privată, reprezintă cea mai sigură modalitate de atragere a investiţiilor generatoare de locuri de muncă;
    Valoare estimată (USD): 25.000.000;
    Perioada de execuție: 2020 - 2024;
    ‍Observații: valoarea exactă a proiectului poate creşte, ulterior actualizării necesare, sau scădea în funcţie de condiţiile contractuale.