Consiliul Judetean Giurgiu a derulat în mandatul 2008-2012 mai multe proiecte cu finanțare europeană în domeniul managementului situațiilor de urgentă. În baza acestor proiecte, Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Vlașca" Giurgiu a primit o automacara și mai multe autospeciale dotate cu echipamente specifice intervențiilor la incendii și nu numai.
Delta Neajlovului sau Balta Comana, cum mai este numită, are o suprafață de circa 1100 ha, este alimentată de râul Neajlov și face parte din Parcul Natural Comana. Proiectul „Reconstrucţia ecologică a Bălţii Comana – judeţul Giurgiu” a fost implementat de Consiliul Judeţean Giurgiu, în parteneriat cu Administraţia Parcului Natural Comana şi Consiliul Local Comana, în perioada Noiembrie 2009 – Aprilie 2013. Valoarea totală a proiectului a fost de 5.917.320 lei, din care 3.758.518 lei a reprezentat finanţare nerambursabilă din fonduri europene.
Proiectul a prevăzut următoarele:
- execuţia unui dig-baraj cu stăvilar pentru a se obţine o cotă de retenţie permanentă a bălţii Comana de 43,60 mMB. Deversorul are lungimea de 525 m şi înălţimea de 0,80 m. În zona stăvilarului, în aval de dig s-a executat o scară pentru a permite trecerea peştilor;
- construcţia unui Pavilion pentru informare şi monitorizare, în suprafață de 228mp, pe 2 nivele;
- dezvoltarea unei reţele de 4 observatoare ornitologice pentru urmărirea evoluţiei familiilor diferitelor specii protejate și monitorizarea evoluţiei parametrilor de mediu. Fiecare observator are dimensiunea de 3x3m și înălțimea de 8,20m;
- amenajarea a 1.000 m de alei pietonale între drumurile locale şi amplasamentul locului de observare, 50 m pasarelă de acces la marginea lacului, precum și 24 de indicatoare desemnalizare cu diverse mesaje.
În urma realizării proiectului, Delta Neajlovului se schimbă radical. Balta initială care devenise "un focar de infecție, întrucât jumătate din ea era un islaz degradat, iar pe cealaltă jumătate erau niște urme ale populațiilor de păsări, hăituite de câinii maidanezi" - conform spuselor lui Valentin Grigore, directorul Parcului Natural Comana, se transformă în cea mai mare zonă umedă din sudul României și a doua deltă din țară ca biodiversitate după Rezervația Biosferei Delta Dunării. Luciul de apă se dublează, de la 230ha, la 470ha.
În cadrul Deltei Neajlovului se regăsesc acum 141 de specii de păsări, din care jumătate sunt protejate internațional, 19 specii de pești (din care două – țigănușul și cleanul de Comana se găsesc doar în acest areal natural) și 31 de specii de mamifere.
Dumitru Beianu a fost preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu în perioada 2008-2012, o perioadă afectată de criza economică severă şi, cu toate acestea, alături de întregul colectiv de profesionişti din instituţie, a reuşit, în cei patru ani de mandat să aducă judeţul pe primele locuri în ţară, în multe domenii importante: cooperare transfrontalieră, atragerea fondurilor europene, sănătate, educație.
Lucrările de reabilitare a Mănăstirii Comana din Episcopia Giurgiului s-au realizat printr-un proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, privind dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, în valoare totală de aproximativ 30 de milioane de lei. Astfel, au fost reabilitate şi modernizate chiliile călugărilor, casa egumenească, turnul clopotniţei, muzeul, biserica mănăstirii, drumurile de acces şi aleile pietonale. În anul semnării contractului, 2011, s-au implinit 550 de ani de la prima atestare documentară a mânăstirii.
Cu o valoare de peste 31 milioane de euro, proiectul cu finanțare europeana "Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Giurgiu", a însumat realizarea unor intervenţii cu impact major asupra protecţiei mediului şi gestionarii deşeurilor în judeţul Giurgiu . Pe lângă închiderea şi ecologizarea a două depozite neconforme situate în zona localităţilor Giurgiu şi Bolintin Vale, s-a reușit construirea unui Centru de management integrat al deşeurilor în comuna Frateşti ce include un depozit ecologic de deşeuri, o staţie de compostare şi o staţie de sortare a deşeurilor.
Recepţia lucrărilor la blocul operator al Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu a avut loc în aprilie 2012, în prezenţa conducerilor Consiliului judeţean şi a unităţii medicale. Reabilitarea celor patru săli de operaţie a fost făcută în baza unei investiţii finanţate de Ministerul Sănătăţii şi de Consiliul Judeţean Giurgiu. Valoarea investiţiei a fost de 800.000 de euro.
70 de vârstnici şi persoane cu grave probleme de sănătate au avut parte de cazare şi condiţii de trai mai bune la Centrul de Asistenţă Medico-Socială Mogoşeşti, după ce complexul respectiv a intrat într-un amplu program de modernizare, extindere şi dotare. Proiectul privind transformarea Centrului de la Mogoşeşti într-o clădire de nivel european a fost implementat de Consiliul Județean Giurgiu, pe Programul Operţional Regional, iar valoarea a fost de peste 3,6 milioane lei.
Reabilitarea şi modernizarea "Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională Tântava" a avut ca obiectiv îmbunătătirea calitătii infrastructurii serviciilor sociale si ridicarea acestora la standarde europene,, cu impact direct asupra cresterii calitătii serviciilor de îngrijire acordate persoanelor cu handicap din judetul Giurgiu si asigurarea participării acestora la viata socială.
Fost spital de boli infecţioase, unitatea medicală de la Singureni, a intrat in 2011 într-un amplu program de reabilitare şi modernizare. În afară de banii pentru înlocuirea acoperişului, daţi de Ministerul Sănătăţii, fondurile au fost asigurate de Consiliul județean, Spitalul a fost ulterior transformat, prin hotărâre de Consiliu Judeţean, în cămin de bătrâni.
Pe 16 iunie 2011, urcau pe scena Teatrului „Tudor Vianu”, pentru a primi diplome şi, ulterior, pentru a-şi ridica premiile în bani, peste 400 de copii şi tineri, elevi din mai multe comune şi din municipiu, laureaţi ai unor concursuri naţionale în diverse domenii. Au fost răsplătiţi pentru performanţele lor, la Gala Speranţelor Giurgiuvene, cei mai buni tineri la teatru, pictură, dans, muzică, informatică, sport, arte marţiale, matematică, ecologie, literatură şi chiar jurnalism.
Peste 100 dascăli au fost răsplătiţi pentru activitatea lor, la Gala Excelenţei în Educaţie. Şcoala românească are valori şi a avut dintotdeauna şi, chiar şi în momente foarte grele, pe aceste valori trebuie să le scoatem la suprafaţă, trebuie să le promovăm şi, mai ales, trebuie să creăm o politică unitară, să ştim unde vrem să ajungem cu aceste valori.